Muzee

Muzee

MUZEUL JUDEŢEAN

LOCAŢIA: str.V.Lucaciu,nr.21
Director: Liviu Marta
tel.: 040-261 737 526
fax: 040-261 768 761

 

Muzeul judeţean este una dintre cele mai importante instituţii de cultură ale judeţului Satu Mare.

El are în componenţa sa secţiile şi obiectivele patrimoniale:

 

  • Secţia istorie-etnografie (b-dul V.Lucaciu nr.21), care cuprinde:

• sediul central, etnografie şi mineralogie,
• laboratorul zonal de restaurare-conservare,
• bibliotecă, bibliotecă franceză.

  • Secţia de artă (p-ţa Libertăţii nr.21)
  • Muzeul Orăşenesc Carei cu secţii de arheologie şi ştiinţele naturii
  • Muzeul Orăşenesc Tăşnad cu secţii de istorie şi etnografie
  • Muzeul Şvăbesc Petreşti
  • Muzeul Moţilor Scărişoara
  • Muzeul Maghiar Bogda
  • Complexul memorial ,,Ady Endre"
  • Casa memorială ,,Dr. V.Lucaciu" - Apa
  • Casa memorială ,,Dr.Aloisie Tăutu" - Valea Vinului
  • Gospodăria codrenească-Chilia
  • Biserica de lemn din Soconzel
  • Rezervaţia arheologică Bobald-Carei
  • Cuptoarele dacice de la Medieşul Aurit
  • Muzeul etnografic în aer liber de la Măriuş
  • Casa ţărănească, sec. XVIII-Călineşti-Oaş          

Clădirea actuală a sediului central a fost construită în 1936. Ea a avut destinaţii administrative - Prefectura judeţului (în perioada interbelică), sediul Consiliului popular judeţean şi al Comitetului judeţean Satu Mare al P.C.R. Realizată în maniera şcolii de arhitectură românească din deceniul al patrulea al secolului nostru, are două niveluri, remarcându-se ca element caracteristic linia dreaptă ce alternează cu arcurile semicirculare ale ferestrelor clădirii, care articulează cele două faţade (cea principală de pe str. V.Lucaciu şi cea de pe Calea Traian). Clădirea câştigă în monumentalitate prin cele cinci coloane adosate faţadei principale.

De aici aveau loc discursurile cuplului ceauşist în vizitele la Satu Mare.
După evenimentele din 1989 aici a fost aplaudată cuvântarea regelui Mihai şi a reginei Ana.

 


MUZEUL DE ARTĂ    
LOCAȚIA: Piața Libertății nr.21

Program:

Luni  inchis

Marți-Vineri 10-18
Sâmbătă 10-14
Duminică 10-18

 

Clădirea care găzduieşte astăzi secţia de artă a Muzeului Judeţean, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neogotic, fiind declarată monument de istorie şi arhitectură - cunoscută în oraş sub numele de "casa Vecsey".
Pe acest teren se afla în secolul al XVIII-lea o clădire ce servea ca depozit al cetăţii Satu Mare. În această clădire a fost semnată în anul 1711 pacea de la Satu Mare, în urma înfrăngerii răscoalei lui Francisc Rakoczy al II-lea. Clădirea are o planimetrie în formă de "L" fiind compusă din două corpuri diferite ca stil arhitectural, provenind din perioade diferite de construcţie.
Pe locul acestor două edificii era o veche clădire cu un etaj, cu un portal de intrare încadrat de un arc în plin centru, aparţinătoare cetăţii Satu Mare.

 

În 1798, baronul Vecsey cumpără clădirea realizată în stil baroc în formă de "L" având un coridor deschis cu arcade semicirculare. Astăzi se mai păstrează un corp din această construcţie, care este socotită cel mai vechi edificiu civil păstrat din oraş.

În anul 1842 s-a ridicat corpul de clădire în stil neogotic, cu parter şi un etaj. Faţada este construită din două registre cu nouă deschideri ogivale reprezentând la parter uşi de acces, din care doar aceea din centru este funcţională, iar la etaj, dispuse simetric, ferestrele delimitate de ancadramente simple, cu excepţia ferestrei centrale, de deasupra porţii de intrare care este înscrisă într-un ancadrament-acoladă, terminat în partea superioară cu un fleuron stilizat în manieră gotică.

 

Imaginea de ansamblu a clădirii este echilibrată, un plus de monumentalitate oferindu-i un fronton triunghiular suprasituat ferestrei centrale de la etaj, cu o deschidere circulară în care se află montat un grilaj polilobat. Sistemul de boltire este diferenţiat: a vela, semicilindric sau plat. Ulterior, în partea dinspre curte s-a adăugat un corp menit să adăpostească casa scărilor.

Expoziţia de bază a secţiei de artă a Muzeului judeţean cuprinde operele unor personalităţi artistice reprezentative ale artei plastice româneşti din secolul nostru: Henri Catargi, Dumitru Ghiaţă, Eustaţie Stoenescu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Petre Abrudan, Ştefan Popescu, Bene Jozsef, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Gheza, Ion Vlasiu, Ovidiu Maitec, precum şi sătmărenii Aurel Popp şi Paul Erdos. Colecţia mai cuprinde lucrări ale unor reprezentanţi de seamă ai Centrului artistic de la Baia Mare precum: Ziffer Sandor, Mikola Andras, Kadar Gheza, Eugen Pascu, Mund Hugo etc. Colecţia de artă plastică contemporană cuprinde lucrările unor artişti de prestigiu ca Ion Sălişteanu, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Gheorghiu, Vasile Kazar, Octav Grigorescu, Marcel Chirnoagă, Brăduţ Covaliu, Vasile Dobrian, Paulovics Laszlo, Toros Gabor şi mulţi alţii, precum şi numeroşi artişti sătmăreni.

 

ATELIERUL DE CREAŢIE "PAUL ERDOS"
LOCAŢIA: Pasajul Dacia nr.8

Program: 

Luni inchis
Marți-Vineri 10-18
Sâmbătă 10-14
Duminică 10-1

 

Atelierul-galerie care găzduieşte donaţia graficianului sătmărean a fost deschis în 1986. În 1996 s-a deschis expoziţia şi atelierul de creaţie.

Paul Erdos s-a născut la 2 noiembrie 1916 în comuna Horezu Mare în judeţul nostru. Studiile artistice le efectuează la Colonia de pictură din Baia Mare (1931), Budapesta, Paris, Veneţia, Roma, (1938). Între 1944-1945 este deportat cu familia din Satu Mare şi dus la Auschwitz de unde se întorcea singur. Între anii 1946-1952 este prezent în viaţa artistică şi culturală sătmăreană. Din 1952 devine director al Teatrului din Baia Mare şi secretar al Uniunii Artiştilor Plastici, Baia Mare.

 

Paul Erdos a ilustrat câteva cărţi din autorii: Szemler Ferenc-Valtozo videk/ Meleaguri schimbătoare; 1960, Heredi Gustav-Lelekmelegito/Agitatorul; Mihai Eminescu- Luceafărul, ediţie biligvăromână-maghiară;1964, Miko Ervin-Ma kezdodik a holnap/ Azi începe ziua de mâine; 1965, Szemler Ferenc-Minden halhatatlan/ Totul este nemuritor; 1966, Mihai Negulescu-Oraşul lui Pintea; 1969, Alexandru Vlahuţă-România pitorească; 1980, Anamaria Pop-Pasul corbilor.

 

În timpul vieţii, pentru valoarea artei sale i-au fost decernate titluri şi diplome: Premiul de stat (1963), Maestru Emerit al Artei (1964), Meritul cultural clasa I (1976), Premiul special al Uniunii Artiştilor Plastici (1982). A avut expoziţii personale în principalele oraşe ale ţării: Oradea, Carei, Timişoara, Cluj, Baia Mare, Tg. Mureş, Braşov, Bucureşti, Sf. Gheorghe etc. A încetat din viaţă în data de 17 noiembrie 1987.

Vernisajul expoziţiei ,,Salonul de vară"

În cadrul ZILELOR CULTURALE SĂTMĂRENE 2011, Primăria Municipiului Satu Mare, Centrul Cultural G.M. Zamfirescu și Asociația Artiștilor Plastici Casa Creației Sătmărene, vă invită să luați parte joi, în data de 19 mai 2011, ora 15 la vernisajul expoziției de arte plastice SALONUL DE VARĂ în Galeria de Arte Plastice a Primăriei Municipiului Satu Mare.

Vernisaj al expoziţiei de pictură- sculptură în Holul Primăriei

Primăria Municipiului Satu Mare, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare şi Asociaţia Artiştilor Plastici Casa Creaţiei Sătmărene, vă invită vineri 25 iunie 2010, ora 14:30 la Galeria Primăriei Municipiului Satu Mare (Holul Primăriei)

Expoziţia de arte vizuale “PEISAJUL STARE”

Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Satu Mare, în colaborare cu Primăria şi Consiliul local Satu Mare organizează în cadrul “Zilelor Culturale Sătmărene” expoziţia de arte vizuale “Peisajul Stare”, la care participă artişti plastici profesionişti atât din municipiul Satu Mare cât şi din judeţul Satu Mare.

Târgul de vacanţe şi călătorii

Primarul municipiului Satu Mare, domnul Iuliu Ilyes a participat azi la deschiderea celei de-a treia editii a Târgului Internaţional de Vacanţe şi Călătorii “Holiday & Travel Expo”.

Expoziţie comună Satu Mare-Zutphen 40 de ani de înfrăţire

Artiştii plastici sătmăreni: Ioan Sasu, Valer Sasu, Adrian Golban şi Lola Scripor sprijiniţi de Primăria Municipiului Satu Mare vor expune 20 de lucrări de pictură şi sculptură în oraşul înfrăţit Zutphen (Olanda).
Înapoi